lecturaaz
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
lecturaaz | Inregistrare | Login
POZE LECTURAAZ
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
laura love
 | Femeie
22 ani
Bihor
cauta Barbat
24 - 52 ani |
|
|
Admin
Administrator
Inregistrat: acum 2 ani
Postari: 1585
|
|
APA - Roman de Alexandru Ivasiuc, aparut in 1973.
Ca formula epica, Apa tine mai mult de cea de a doua maniera notabila din creatia autorului, maniera inaugurata cu Pasarile (1970) si care are un caracter ceva mai traditional, cu accent mai apasat pe actiune si pe evenimentul exterior. Sub raportul problematicii, insa, scriitorul ramine in continuare credincios obsesiilor sale statornice; fapt semnalat inca prin semantismul simbolic al titlului, "apa" simbolizind principiul amorfului si al fluiditatii.
"Apa" nu este altceva decit o metafora a energiei vitale; ne amintim ca doctorul llea, eroul din Vestibul, avea asemenea perceptii ale vitalului, ca dinamism pur, iar senzatia intelectuala care insotea aceste descoperiri era, inevitabil, aceea a "inecului". in Apa, Paul Dunca este acela care face din nou experienta fluiditatii; scriitorul arata cum, in imprejurarile tulburi de dupa razboi, din comportamentul oamenilor dispare "decenta" si incepe o era a "vitalului", pe care Paul Dunca o caracterizeaza in termenii urmatori: "noi traim in epoca lipsei de lege, cind totul e posibil, pentru ca nimic nu e interzis". Afirmarea dezlantuita a vitalului duce de regula la destramarea oricaror structuri sociale bine statornicite, la o inaugurare a haosului; contaminat de Piticu, Paul Dunca va incerca, Ia rindul sau, o evadare din social, din acest domeniu al morfologicului; legatura lui cu Hermina nu va avea alt scop decit acela de a-l tace sa-si uite identitatea sociala, lara sa izbuteasca, totusi, pe de-a-nlregul: "Aceste valuri de rusine si tristete erau martorele intregii lui educatii, ale unui lei de a li dinaintea identitatii sale sociale de care incerca sa se dezbare, de caie nimeni nu poate scapa niciodata, nici in cele mai firesti acte, Care n-au disparut pe de-a-ntregul nici mai tirziu." La siirsitul experientei lui, insa, la stirsitul promiscuitatii cu oamenii lui Piticu, Paul Dunca va constata ca in anomie absoluta de fapt nu se poate trai si ca - pina la urma - chiar si aceste fiinte fascinate de haos vor trebui sa invete "legea aspra a protocolului si a pozitiei fiecaruia". Alexandru Ivasiuc nu accepta insa extremele; dupa cum principiul vital, in formele lui exacerbate de manifestare, devine, in opera lui Alexandru Ivasiuc , un factor de destructie, tot asa si principiul alternativ, acela al ordinii si al structurarii, daca este lasat sa capete un caracter excesiv, se transforma intr-un factor la lei de destructiv.
|
|
| pus acum 1 an |
|
